Opozițiuni informaționale

Prof.univ.dr.hab. Serghei Ohrimenco A.S.E.M.
Prof. S. Imbrogno, Universitatea Ohio, SUA
Dr. Gh. Cernei Banca Națională a Moldovei

Dezvoltarea și implementarea relațiilor de piață au condiționat transformarea informației într-o marfă specifică. Cu ajutorul unei astfel de marfa, care are valoare înaltă se realizează operațiuni de schimb, cumpărare-vânzare etc.

Este important faptul că orice subiect economic (de stat sau antreprenoriat) m activitatea proprie efectuează operațiuni de colectare, înregistrare, stocare, prelucrare și transmitere a informației. Pretutindeni s-au dezvoltat sistemele informatice, care au ca scop realizarea funcțiilor deservirii informaționale a utilizatorilor atât individuali, cât și colectivi.

Se analizează modelul tridimensional al opozițiunilor informaționale în cadrul cărora se disting trei nivele și care pot clasificate și în calitate de scopuri ale infractorilor informaționali:

  • date personale;
  • informații corporative, care caracterizează concurența dintre corporații în vederea obținerii secretelor comerciale;
  • informații globale, referitoare la reacțiile ramurilor industriei, economiilor diferitelor regiuni, țâri, continente.

Opoziția informațională - reprezintă acțiuni, orientate la atingerea superiorității informaționale cu ajutorul nimicirii informației și sistemelor informatice ale concurenților și asigurării securității resurselor informaționale personale. Parte componentă a opoziției informaționale este terorismul informațional, care poate fi definit ca un complex de abuzuri intenționate cu sistemele informaționale, cu rețelele și componentele lor în scopul realizării acțiunilor teroriste [l]. Astfel, opoziția informațională și terorismul sunt legate direct cu structurile criminale, escrocii etc. De menționat faptul că accesibilitatea tehnologiilor informaționale contemporane, importul fără control, lipsa controlului necesar din partea statului (standardizare și certificarea componentelor hardware și software) sporesc mult tehnologic potențialul distructiv al abuzurilor.

Practica activității sistemelor informaționale dovedește că ele pot fi in calitate de obiecte, subiecte, mijloace de pregătire și realizare ale infracțiunilor de calculatoare.

Prin infracțiune informațională se subînțelege un complex de activități ilegale, orientate la accesul nesancționat, primirea și transmiterea informației, săvârșite cu utilizarea mijloacelor de calcul, telecomunicații și software. Astfel, la aceste infracțiuni vor fi afiliate orice acțiuni ilegale și neetice, legate de prelucrarea, stocarea și transmiterea informației. Se analizează tipurile de bază ale infracțiunilor, în cadrul cărora sunt evidențiate următoarele:

  • infracțiuni economice, legate de manipularea sistemelor informaționale și a resurselor lor în scopul obținerii unui profit economic: spionajul industrial, realizat cu ajutorul tehnicii de calcul și speciale; furtul și copierea nesancționată a asigurăm programate (pirateria); furtul de servicii (a timpului); accesul nepermis la resursele informaționale.
  • încălcarea drepturilor personale ale cetățenilor și a secretelor comerciale ale organizațiilor nestatale: formare și utilizarea seturilor de date incorecte; divulgarea și utilizarea nelegitimă a datelor; încălcarea obligațiunilor formale, ce corespund normelor care definesc secretele profesionale, personale, comerciale.
  • încălcarea intereselor personale ale utilizatorilor sistemelor informatice.

În țările tehnologic dezvoltate există "ilegalitatea computerizată", în cadrul căreia se evidențiază trei grupe de specialiști [3]:

  • hackerii, care dețin cunoștințe vaste în domeniul tehnologiilor informaționale și care le utilizează în scopul primirii accesului nesancționat și realizării acțiunilor ilicite asupra resurselor informaționale (de stat sau comerciale).
  • phreackerii, care sunt specializați în utilizarea ilegală a rețelelor telefonice prin metoda ocolirii mecanismelor de înregistrare a legăturii.
  • Pirații, care se specializează m distrugerea protecției de copiere a asigurării programate licențiate.

În calitate de scopuri ale acestor grupări pot fi evidențiate următoarele:

  • De nivel micro. Se realizează de indivizi sau grupuri mici și se caracterizează priii obținerea unor rapide profituri materiale directe sau indirecte. Atingerea scopului final se caracterizează prin scheme relativ simple, cu necesitarea unor resurse tehnice și financiare neînsemnate.
  • De nivel macro. Pentru atingerea unor astfel de scopuri, se. utilizează un spectru larg de acțiuni, bazate pe utilizarea tehnicii modeme de calcul, telecomunicații și asigurării programate speciale. Aceasta necesită disponibilitatea de resurse financiare suficiente, accesul la cele mai noi tehnologii informaționale, și pot fi realizate numai de organisme puternice din punct de vedere financiar și tehnologic. Scopurile principale macro-nivelului pot fi următoarele: obținerea unor beneficii strategice în mediul de concurență; influența asupra proceselor de luare a deciziilor, legate de planurile de dezvoltare strategică; colectarea informației, ce constituie secret comercial etc.

În raport este efectuată analiză a scopurilor, motivelor proceselor de planificare ale infracțiunilor informaționale. La analiza posibilităților potențiale se utilizează metodica propusă în [2].

Literatura

  1. CIWARS Intelligence Report. Vol.2. Issue 8, 1998
  2. ?????? ?.?. ?????? ????? ???????????? ?????????????????? ?????????????? ??????. ???. ????? 2. ?????????????? ???????? ? ???????.-1997, N 10.
  3. Meyer G. R. The social organisation of the computer underground. - Decalb, Illinois, 1989.