MEDICINA Şl PROBLEMELE SUPRAVIEŢUIRII OMULUI

I. Mereuţă, d. h. ş. m., profesor universitar,
I. Munteanu medic-rezident,
T. Golia. medic - rezident: USMF “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
M. Eftodi, medic - ecografist, Centrul Republican de diagnostic medical, or. Chişinău

"Omul şi societatea" este o sintagmă, cere a fost utilizată m cele mai diferite perioade istorice, în contextul diferitor orânduiri sociale. Pe de altă parte, omul şi comunităţile se concentrează deseori pentru a supravieţui asupra neajunsurilor structurilor neadaptate. în fond, de posibilităţile adaptării societăţii la noile realităţi depinde viabilitatea formaţiunii social-economice. Din 1985 încoace, noi am început de la restructurare, iar din 1992 chiar la reorientarea social-economică, astfel schimbând relaţiile de proprietate şi formele organizării muncii. S-au început reevaluări în toate sferele social-economice şi umane. Reformele au afectat toate ramurile sociale, economice şi umane. Politica de dreapta promovată de guvernanţi, la părerea noastră, nesatisfăcâtor omului, a denaturat drepturile cetăţenilor, stipulate în constituţia Republicii Moldova - dreptul la naştere, la sănătate, la viaţă, drepturile securităţii etc. Atât aspectele sociale cât şi cele medico-biologice ale omului, afirmă o integritate a acestor fenomene. Evident că aspectele socio-economice sunt legate de cele medico-sociale, culturale etc. Condiţiile de funcţionare, de evoluţie a vieţii sociale, socio-culturale, a indivizilor şi structurilor sunt variabil funcţionate, interdependente şi totodată integrale. Ele funcţionează într-un bloc, într-un fenomen social integru. Aspectele vieţii cotidiene, aspectele politice, culturale, medicale etc., exprimă după sociologul Gurvitch Vocotion: ''0 unitate de profunzime, care se intercalează, formând un ansamblu indisolubil".

Dacă medicina curativă poartă aspectul individului şi maladiei sate, atunci medicina publică vizează o societate întreagă şi are şi aspect politic. Cititorul întreabă, de ce anume aşa - politica şi medicina? Ce au ele comun? La prima vedere nimic, dar analizând locul pe care îl ocupăm în societate, natura bio-socială a omului, nivelul socio-economic, socio-uman la cere ne aflăm, putem găsi între acestea două noţiuni puncte tangenţiale, ba chiar şi mai mult, o anumită interdependenţă. Marele savant V. Virhov scria: “Medicina este o ştiinţă socială şi politică, nimic altceva decât politică cu literă mare”. Claude Bernard afirmă şi mai mult: “Medicina este o ştiinţă mult mai avansată decât politica”. Politica medicinei publice este determinată desigur de guvernatori. Dar ei pot veni la putere, la guvernare numai prin politică promovată în perioadele preelectorale, cu o programă respectivă socială, economică şi desigur medicală, care ulterior se străduie s-o realizeze în viaţă. Deacea, medicina, fiind de fapt o politică de centru, pentru om, pentru protecţia lui. trebuie să-şi spună cuvântul şi fapta în problemele de supravieţuire umană.

Indicii medicinei sociale întotdeauna au fost ca un barometru a dezvoltării social-umane a societăţii, a formaţiunii social-economice. În Republica Moldova în ultimii ani aceşti indici lasă mult de dorit - creşte morbiditatea generală, scade evident natalitatea, sporul natural al populaţiei a devenit negativ, evident creşte mortalitatea generală în vârsta aptă de muncă, are loc cronicizarea maladiilor, scade longivitatea vieţii, nemavorbind de calilatea vieţii... Toate acestea pun în pericol însăşi existenţa noastră, a genofondului Republicii Moldova.

În societate, paralel cu factorii exogeni, ecologici nocivi ai sănătăţii, apar fenomene negative noi - discomfortul psihic şi stresul uzual, habitual, profesional, financiar, chiar familial, etc. Apare agresivitatea, afectând conştiinţa umană, depresia umană şi sinuciderile, izolarea ca fenomen social. diminuarea valorilor social - umane. Toate acestea ne duc spre autodistrugere. Aici medicina trebuie să-şi ocupe locul ei în multitudinea metodelor propuse începând de la psihologie, conştiinţei omului şi societăţii în întregime, psihopedagogie, aspectele moralităţii comportării, culturii alimentării, culturii comunicării, culturii sanitare, a procesului producerii şi odihnei omului, păstrării sănătăţii sub prizma modului sănătos de viaţă, prevenirea, evidenţierea şi tratarea maladiilor, recuperarea psihologică, medicală, profesională etc.

Cele expuse mai sus scontează traducerea în viaţă a unei concepţii umane ce îşi propune ca scop creşterea nivelului de sănătate a populaţiei. Această concepţie în viziunea noastră a fost publicată în "Moldova Suverană" din 4 martie 1997. După noi, altă cale. decât cea propusă, ne va duce spre fatalitatea sistemului sănătăţii şi vor suferi oamenii, societatea. Dezastrul actual din sănătatea publică denotă acest lucru. Aşa confirmă şi filosoful: "Greşala medicului curativ o acoperă, de regulă, pământul, dar a unui "medic sociar precum ar fi ministru, alt funcţionar de stat a ramurii - devine peste un timp fatală pentru oameni şi societate ... Deci cadrele tot îşi au locul său în problema supravieţuirii omului...